Fresca lui Rafael de la Vatican, „Scoala din Atena”, se numara cu siguranta printre cele mai cunoscute lucrari de arta din lume, figurand alaturi de cele ale lui Michelangelo din Capela Sixtina sau „Cina cea de Taina”, a lui Leonardo, printre capodoperele incontestabile ale artei universale.
Putini dintre cei care, vizitand Muzeele Vaticanului, admira in Stanza dela Segnatura lucrarea lui Rafael stiu, insa, ca la Milano, in Pinacoteca Ambroziana, se gaseste cartonul acestei fresce, prezentat de artist Papei Julius al II-lea, care ii ceruse lui Rafel sa decoreze cele patru camere de la Vatican care atrag astazi iubitori de frumos din intreaga lume.
Cartoanele folosite de artisti la realizarea frescelor se deterioreaza in momentul in care desenul este transferat pe perete, ele fiind gaurite pe contur pentru ca prin aceste incizii sa se pulverizeze pigment sau pulbere de carbuni
Cel expus astazi la Milano, insa, a scapat intreg intrucat Rafel nu l-a folosit decat pentru a-i da posibilitatea Papei Julius sa vada cum va arata fresca pe care intentiona s-o realizeze.
Cumparat in 1621 de fondatorul Pinacotecii, Cardinalul Borromeo, pentru o suma uriasa la acea vreme, 600 de lire imperiale, desenul, de dimensiuni apreciabile, este realizat integral de Rafel, ceea ce nu se poate spune, atragea atentia Borromeo, despre frescele de la Vatican, unde Rafael a avut o serie de ajutoare care au lucrat alaturi de el la decorarea camerelor papale.
In el, remarca specialistii, este evident impactul pe care l-au avut asupra lui Rafel studiile in clar-obscur ale lui Leonardo si Michelangelo, cartonul “Scolii din Atena” remarcandu-se printr-o acuratete fara cusur a desenului, data si de efectul puternic de lumini si umbre folosit de artist.
Totodata, in desen pot fi usor recunoscuti o serie de contempoarni ai lui Rafael. Astfel, Platon are trasaturile lui Leonardo, Aristotel semana leit cu faimosul architect Bastiano da San Gallo, Archimede pare geamanul lui Bramante iar Zoroastru este imaginea in oglinda a scriitorului si diplomatului Baldassarre Castiglione.
Multumim pentru sprijinul acordat in realizarea acestui material dnei Carolina Donzelli – Veneranda Biblioteca Ambrosiana
