In cazul in care va numarati printre admiratorii operei lui Leonardo da Vinci, nu puteti ignora Pinacoteca Ambroziana din Milano, care adaposteste atat una dintre cele mai frumoase picturi realizate de catre geniul renascentist, “Portret de muzician”, dar si celebrul Codex Atlanticus.
„Portretul unui muzician” i-a fost atribuit multa vreme lui Bernardino Luini, considerat cel mai important pictor milanez al secolului XVI, ale carui opere au fost marcate profund de influenta lui Leonardo, care a lucrat si el o perioada in acest oras. Atribuirea eronata a salvat, insa, opera de la a fi rechizitionata de catre Napoleon, astfel incat ea poate fi si astazi admirata in Pinacoteca Ambroziana, unde se gaseste din secolul XVII, cand a fost donata institutiei de catre marchizul Galeazzo Arconati.
Marchizul Arconati este de altfel cel care i-a donat Pinacotecii si cea mai pretioasa opera din patrimoniu, Codex Atlanticus, o colectie care contine nu mai putin de 1119 pagini cu texte si desene realizate de Leonardo intre 1478 si 1519 si care vizeaza teme dintre cele mai diverse, de la zbor si arme la instrumente muzicale, matematica sau botanica.
Donate initial loialului discipol al lui Leonardo, Francesco Melzi, dupa moartea acestuia, desenele si notele au fost vandute de mostenitorii sai comerciantilor de arta, de unde o parte au fost recuperate prin grija sculptorului Pompeo Leoni, care le-a asezat in 12 volume, cumparate mai tarziu de Marchizul Arconati si donate Pinacotecii Ambroziene,
Dupa ocuparea orasului de catre Napoleon Bonaparte, Codexul a ajuns la Muzeul Luvru din Paris, unde a stat 17 ani, pana cand, in urma Congresului de la Vena, a fost returnat Pinacotecii din Milano. in a carei biblioteca poate fi admirat si astazi.
Pe langa „Portretul unui muzician” si Codex Atlanticus, vizitorii Pinacotecii Ambroziene pasionati de opera lui Leonardo au, insa, ocazia sa admire si una dintre cele mai izbutite copii ale Cinei cea de taina.
Realizata de Andrea Bianchi, cunoscut si drept Vespino, lucrarea a fost comandata de fondatorul Galeriei Ambroziene, Cardinalul Federico Borromeo, care, temandu-se ca fresca lui Leonardo din Santa Maria delle Grazie nu va mai putea fi restaurata vreodata, si-a dorit sa lase posteritatii o imagine a capodoperei leonardiene
Intrucat Cardinalul Borromeo si-a dorit sa conserve pentru generatiile viitoare indeosebi emotiile de pe chipurile lui Iisus si ale apostolilor, Vespino a renuntat sa reproduca elementele arhitecturale sau obiectele de pe masa din original, concentrandu-se, in schimb, asupra figurilor participantilor la Cina cea de Taina.
Astfel, desi o copie a lucrarii lui Leonardo, opera lui Andrea Bianchi are propria personalitate si merita admirata la randul ei cu ocazia vizitarii Pinacotecii Ambroziene.
Multumim pentru sprijinul acordat in realizarea acestui material dnei Carolina Donzelli – Veneranda Biblioteca Ambrosiana