Fără îndoială, Bruges merită cu prisosință interesul călătorilor, orașul căruia i se spune Mica Veneție, dar care mie mi-a amintit mai degrabă de Amsterdam, având un farmec irezistibil. Cred, însă, cu toată tăria, că și Damme-ului, orășelul din imediata sa vecinătate, s-ar cuveni să-i arătăm mai multă atenție, ce ne va fi răsplătită cu asupra de măsură.
Poate nu știați, dar Damme este una dintre puținele localități de pe glob declarate oficial orașe ale cărții, grație numeroaselor librării și anticariate existente aici, dar și târgurilor și licitațiilor de carte organizate periodic. (Aici se organizează, de pildă, un tradițional târg de carte, în fiecare a doua dumincă a lunii, vara, în centru, în aer liber, iar iarna în clădirea primăriei.)
Anul acesta, de altfel, Damme a sărbătorit 20 de ani de când a fost acceptat în acest club exclusivist al “book town”–urilor, alături de orașe precum Jinbōchō din Japonia, Hay-on-Wye din Țara Galilor sau Stillwater din Minnesota, Statele Unite.
Momentul a fost marcat printr-o serie de manifestări dedicate, firește, bibliofililor, iar la unul dintre ele, o licitație de carte veche organizată în clădirea Primăriei, am avut ocazia să asistăm, intrarea publicului fiind liberă, iar disponibilitatea personalului de a ne oferi informații despre eveniment – deplină.
Nu trebuie să vă imaginați că în Damme veți găsi cele mai frumoase librării din lume, precum celebrele Lello din Porto, El Ateneo Grand Splendid din Buenos Aires sau chiar Cărturești Carusel din București. Librăriile din Damme, amenajate în case vechi și pline de personalitate, au în schimb farmecul lor, care pe iubitorul de carte nu-l poate lăsa indiferent, titlurile variate ale cărților noi, copertele elegante ale celor vechi și afișele de toate dimensiunile, toate împrăștiate prin camerele pe care le poți parcurge în voie, ispitindu-te să rămâi aici, dacă s-ar putea, pentru totdeauna.
Iar dacă nu rămâi în librărie, e doar pentru că Damme-ul mai are și alte surprize pentru cei care se încumetă să ia vaporașul până aici. (În Damme puteți ajunge și cu autobuzul, dar și pe bicicletă, însă nimic nu se compară cu călătoria pe apă, de-a lungul canalului, stând pe o canapea cu o bere belgiană sau, dacă e rece afară, cu o ciocolată caldă în față. Prețul unei călătorii dus-întors este de 11 euro, vaporașul făcând 5 curse în fiecare zi, de la Bruges la Damme și înapoi.)
Printre aceste surprize se află și legenda sirenei Cassandra, care, în perioada medievală, când Damme era mult mai prosper decât vecinul său Bruges, ar fi fost prinsă în preajma țărmului și expusă în piața din centru. Sirena i-ar fi rugat pe cei care au capturat-o s-o elibereze, însă cum aceștia făceau bani frumoși din taxa pe care o plăteau cei curioși să vadă sirena, au refuzat să dea curs cererii acesteia. Povestea spune că sirena a tăcut zile în șir și, când n-a mai putut răbda umilința, a spus doar atât: „Damme va muri, iar Bruges va trăi!” Furioși, localnicii au aruncat-o într-o groapă, unde a și murit după o lungă agonie, dar nici Damme n-a mai fost orașul înfloritor de până atunci. Blestemul sirenei s-a împlinit, Damme a rămas un orășel uitat de lume, iar Bruges a devenit preferatul comercianților din toată Europa.
Dacă vreți să vedeți sirena, Cassandra este încă acolo, pe post de giruetă, în vârful morii de vânt care îi întâmpină pe cei ce ajung în Damme pe calea apei. Moara poate fi vizitată, nu costă nimic, iar cel care o păzește are de vânzare niște vechituri care nu cred că ar putea interesa pe cineva. Merită, însă, să urcați pentru a vedea și pe interior moara care, după toate semnele, încă macină grâul, transformându-l în făină.
De Damme este legat, însă, și numele altui personaj legendar, vestitul Till Eulenspiegel (tradus în română ca Till Buhoglindă), un bufon deosebit de inteligent, dar mereu pus pe șotii, care ar fi trăit în Evul Mediu și ale cărui farse au fost povestite și răspovestite prin viu grai până când în secolul XIX, scriitorul german de origine belgiană Charles-Theodore-Henri De Coster i-a dedicat un poem epic intrat în istoria literaturii, în care pretindea că șugubățul personaj s-a născut în Damme. Drept pentru care, evident, în Damme, chiar lângă Primărie, veți găsi un muzeu dedicat acestui personaj, la intrarea căruia funcționează și un centru de informare turistică, de unde puteți obține indicații despre ce e de văzut în zonă și chiar o hartă a acesteia.
Damme se laudă și cu câteva restaurante “chic”, pe care merită să le aveți în vedere. Noi am mâncat la Tanti Maria (Tante Marie) și am fost încântați atât de preparate, dar și de atmosferă, asta ca să nu mai spunem de prăjiturile din spațiul dedicat cofetăriei, care cred că l-ar convinge și pe cel mai înverșunat adversar al dulciurilor să-și revizuiască atitudinea.
Poate ar fi bine, totuși, să faceți acest popas la Tanti Maria după ce ați urcat în clopotnița bisericii din Damme, de unde puteți admira întreaga zonă. Nu de alta, dar trebuie să urcați o grămadă de scări, “marcate” din loc în loc de singurii locatari ai turnului, porumbeii. Panorama merită, însă, din plin efortul, așa că nu ezitați să efectuați această ascensiune pentru a vă bucura de priveliștea ce vă va convinge să reveniți cu prima ocazie în Damme.
