În materie de spectacole, însă, Londra are mult mai multe de oferit,. Iar aici nu ne referim la spectacolul străzii ori al piețelor, ci la piesele de teatru, concertele şi musicalurile ale căror afișe pot fi zărite pretutindeni. Cele mai longevive dintre acestea din urmă fiind „Mizerabilii” şi, firește că trebuia să întâlnim iarăși una, „Fantoma de la Operă”.
„Fantoma” a avut prima reprezentație în 1986, iar de atunci se joacă seară de seară, în weekend-uri chiar de două ori, pe aceeași scenă, a Her Majesty’s Theater, find văzut în aceste trei decenii de milioane de oameni.
Cum spectacolele se joacă, inevitabil, cu casa închisă, dacă vreți să-l vedeți, cumpăraţi-vă din timp bilete, de pe site-ul oficial! Înainte de a începe reprezentația, făceţi-vă timp să admirați clădirea, construită în secolul XIX, în care au loc, pe patru etaje, peste 1200 de persoane, iar în timpul spectacolului bucuraţi-vă în voie de feeria creată de decorurile şi costumele Mariei Bjornson, fiica unei clujence măritate un om de afaceri norvegian.
Pentru creațiile sale, scenografa a fost răsplătită în 1988 cu două premii Tony, considerate în lumea teatrului echivalentul premiilor Oscar din industria filmului.
Musicalul are la bază romanul cu același nume, scris de francezul Gaston Leroux, jurnalist şi autor de cărți polițiste.
Totuși, Leroux nu este nici pe departe la fel de popular ca un alt autor de romane detectivistice, celebrul Arthur Conan Doyle, parintele încă şi mai celebrului Sherlock Holmes.
Detectivul imaginat de Doyle este cunoscut pe toate meridianele, iar cărțile avându-l drept protagonist sunt, după, Biblie, cele mai vândute din lume. În aceste condiţii, putem înțelege de ce zilnic la muzeul lui Sherlock Holmes din Baker Street 221 B vezi sute de oameni aşteptându-ţi cuminți rândul pentru a intra în casa în care acesta ar fi locuit.
În realitate, când au fost scrise cărțile, Baker Street nu avea mai mult de 100 de numere, ceea ce nu pare sa-i deranjeze câtuși de puţin pe fanii personajului.
Muzeul, care are şi un magazin cu suveniruri, găzduiește o serie de obiecte care le-ar fi aparținut detectivului şi prietenului său, doctorul Watson, dar si numeroase statui din ceară, nu doar ale celor doi, dar şi ale infractorilor cu care aceștia s-au confruntat în cele 4 romane şi peste 50 de povestiri dedicate acestora de scriitorul britanic.
