Indiferent cărei religii îi aparții, nu poți rămâne indiferent când ajungi la Ierusalim în fața Zidului Plângerii.
Ultima rămășiță din templul construit inițial de regele Solomon și ulterior reconstruit de Irod, la marginea Muntelui Templului, Zidul Plângerii este considerat cel mai sacru loc pentru evrei, care vin aici în pelerinaj pentru a deplânge distrugerea Templului de către romani.
Conform tradiției, credincioșii își scriu dorințele însoțite de o rugaciune pe mici bucățele de hartie, pe care le introduc în crăpăturile zidului, cu speranța că ele se vor materializa.
Zidul a fost sute de ani obiectul disputei între evrei și musulmani, iar marea esplanadă din fața acestuia a apărut abia în anii ’70 ai secolului trecut, după Războiul de șase zile, când armata israeliană a preluat controlul zonei și a dispus dărâmarea cartierului marocan aflat în preajma Zidului.
Dacă înaintea acestei operațiuni de-alungul Zidului se putea alinia și ruga cel mult 12.000 de oameni, acum în piața din fața sa se pot strânge în zilele de sarbătoare zeci și chiar sute de mii de credincioși.
Cei mai mulți vin la comemorarea distrugerii Templului și de Ziua Ierusalimului, care aniversează reunificarea Ierusalimului din 1967 și cucerirea zidului de către evrei.
În timpul sărbătorii Sabatului, de vineri seara până sâmbăta dimineața, evreii se adună în piața imensă și citesc și dansează pe melodii tradiționale până la apusul soarelui, barbații în stânga, iar femeile în dreapta.
Tot aici, tinerii căsătoriți vin să se fotografieze, iar copiii care încep școala primesc prima lor Biblie. Mari lideri ai lumii au fost și ei prezenți de-alungul timpului aici pentru a-și exprima solidaritatea cu poporul evreu.